Despre Bolile inflamatorii intestinale

Bolile inflamatorii intestinale (BII), din care fac parte boala Crohn (BC) și rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH), sunt boli cronice gastro-intestinale manifestate prin diaree, rectoragii, dureri abdominale, incontinență, scaune imperioase, pierdere în greutate, denutriție, anemie, oboseală. Deși aceste afectiuni au un impact major asupra vieții personale și profesionale, printr-un diagnostic corect, precoce, urmat de tratament adecvat, acești pacienți pot aspira la o viață normală.

Deși pot apărea la orice  vârstă, cele mai multe cazuri debutează la persoane tinere, cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani. BII rezultă din interacțiunea complexă dintre predispoziția genetică a individului și factori de mediu, îndeosebi  dieta (dieta săracă în fructe și vegetale proaspete, alimente supraprocesate, alimentația tip fast-food, etc).

Orice persoană care dezvoltă scaune cu sânge, mucus și puroi, peste 3-4 până la 20/zi, apărute atât ziua cât și noaptea, dureri abdominale, febră, pierderea apetitului, scădere în greutate, pe o perioadă mai lungă de 4 săptămâni trebuie să se prezinte de urgență la medic.

Pacienţii pot trece prin mai multe evaluări medicale înainte de a se stabili diagnosticul, deoarece simptomele BII sunt insuficient cunoscute și asemănătoare celor întâlnite în alte afecţiuni ale tractului gastrointestinal. Netratate și necontrolate, BII evoluează în pusee de activitate inflamatorie, adeseori complicate cu stenoze/ocluzie, malabsorbție și malnutriție, fistule, abcese, iar pe termen lung – cancer colorectal.

Peste 50% dintre pacienții cu BII necesită intervenții chirurgicale, uneori multiple, pentru tratamentul complicațiilor sau controlul bolii; 53% dintre pacienţii cu BC necesită o spitalizare în decurs de 10 ani de la diagnostic, 30-50% dintre pacienţi au nevoie de o intervenţie chirurgicală şi până la 20% dintre aceştia necesită o a doua operaţie în interval de 5-10 ani. Aproximativ 20-40% dintre pacienţii cu BII prezintă numeroase complicații extraintestinale sau afecțiuni asociate ale ochilor, articulaţiilor, pielii etc., ce conferă un caracter complex cazurilor.

Bolile inflamatorii intestinale – afecțiuni cronice, incurabile și dizabilitante, care afectează populația activă și cu o frecvență în creștere în România

RCUH si BC sunt afecțiuni incurabile, dizabilitante și costisitoare, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății. De cele mai multe ori, sunt diagnosticate tardiv și tratate suboptimal, ducând la complicații, afectarea capacității de muncă și calității vieții

In România sunt diagnosticați cu RCUH sau BC aproximativ 15.000 de pacienți, dintre care peste 1500 sunt cuprinși în Registrele Naționale IBD Prospect si EPIROM. Înregistrarea prospectivă a cazurilor în aceste baze de date a arătat o creștere de circa 8-10 ori a frecvenței acestor afecțiuni în ultimul deceniu, în special la copii, adolescenți si adulți tineri, ca urmare a modificării stilului de viață (dieta hipercalorică, supraprelucrată, bogată în dulciuri rafinate, alimentele conservate, semipreparate, prăjite, tip fast food, reducerea consumului de fructe și legume crude etc.). Studiile efectuate în populația din România au arătat o frecvență mai mare a BC în sud-vestul țării (București, Timișoara) și o frecvență mai mare a RCUH în nord-estul țării. Impactul acestor afecțiuni este major, deoarece interesează în principal populația tânără, activă socio-profesional, din categoria de vârstă 20-40 de ani.

În prezent, atât pacienții cu BII, cât și medicii acestora se confruntă cu provocări majore precum inconsistența în aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, diagnosticul tardiv și trimiterea cu întârziere către centrele specializate sau absența facilităților destinate tratamentului complex al bolii (co-morbidități, condiții asociate – denutriție, depresie, anxietate, anemie, boală osoasă, complicații oftalmologice, articulare, dermatologice etc). Acesta este scopul înființări unor centre dedicate îngrijirii integrate, multidisciplinare a pacienților cu BII – primul dintre aceste centre în România fiind lansat în mai 2017 în Institutul Clinic Fundeni.

Factori de  risc pentru apariția bolilor inflamatorii intestinale (BII)

• -fumatul (risc pentru BC)
• -istoric de gastroenterite infecțioase
• -uz îndelungat de antibiotice sau antiinflamatoare nesteroidiene
• -consum de alimente intens procesate, exces de glucide, proteine, deficit de fibre
• -stres psihoemoțional, depresie

Semne de alarmă în suspiciunea unui diagnostic de boală inflamatorie intestinală (BII)

Pentru a scădea intervalul între debutul simptomatologiei și confirmarea diagnosticului, s-au trasat următorii parametri ce par a crește suspiciunea de BII și orientează pacientul către gastroenterolog:

• – diaree nocturnă
• – prezența de produse patologice în scaun (sânge, mucus, puroi)
• – scădere ponderală > 5 %
• – durere abdominală cronică
• – febră ușoară
• – afectare perianală cronică (fisuri, fistule, abcese recidivante)
• – asocierea manifestărilor extraintestinale (articulare, oculare, cutanate)
• – rude de gradul I cu BII
• – sindrom inflamator asociat tulburărilor de tranzit sau durerii abdominale:
  •  markeri serologici:  PCR, VSH, fibrinogen
  •  markeri fecali: calprotectina fecală

Diagnosticul și tratamentul BII presupun o abordare integrată și  multidsciplinară care să cuprindă:

• o rețea locală, regională, națională de medici specialiști non-gastroenterologi (medicină de familie, medicina internă, chirurgie, boli infecțioase, dermatologi, reumatologi etc.) instruiți cu privire la manifestările BII, destinată recunoșsterii precoce și direcționării  acestor pacienți către specialist
• o abordare diagnostică și terapeutică integrată și multidisciplinară, echipa având nevoie de următorii specialiști dedicați și cu expertiză înaltă în BII:
  • medic gastroenterolog (adulți și pediatrie)
  •  endoscopist, ecoendoscopist
  •  radiolog (cu specializare în radiologie intervențională)
  •  medic anatomopatolog
  •  chirurg, proctolog
  •  reumatolog
  •  pneumolog
  •  ginecolog
  •  dermatolog
  •  psiholog
  •  asistent medical

Pacienții cu diagnostic confirmat de BII necesită urmărire medicală periodică (medic de familie, specialist gastroenterolog) în vederea:

• – urmăririi respectării indicațiilor dietetice și statusului nutrițional
• – complianța pacienților cu BC la recomandarea de oprire a fumatului
• – urmărirea respectării terapiei indicate
• – supravegherii reacțiilor adverse asociate tratamentului
• – glucocorticoizi: retenție sodată, diabet zaharat, hipertensiune arterială, glaucom, depresie, anxietate, psihoze, necroză aseptică de cap femural, insuficiență CSR la oprirea corticoterapiei etc.
  •   Azatioprina: monitorizare lipază și amilază, precum și hemoleucogramă la inițierea tratamentului
  •   anti-TNF alfa: evaluarea statusului TBC înainte de inițiere, evitarea expunerii la soare, vaccinări cu vaccinuri vii
• – detectării puseelor de activitate a bolii, precum și a complicațiilor (stenoze, abcese, fistule, suprainfecții cu Cl. Difficile, CMV, etc)

De aceea este importantă recunoașterea criteriilor de risc pentru existența unei BII, trimiterea rapidă a acestor pacienți către specialistul gastroenterolog pentru diagnostic și recomandări terapeutice adecvate tipului, extensiei, severității bolii și complicațiilor asociate și monitorizarea atentă a acestor pacienți împreună cu specialistul gastroenterolog.

Material realizat de: